Azi am citit, te am citit… te am descoperit si am inteles… cat am putut intelege… sunt coplesita … frumusete, tristete, culoare, putere, viata… toate la un loc …
Buna ziua!am vazut blogul dumneavoastra, am citit, ne-a placut si ne-am gandit ca poate sunteti interesat si de portalul nostru – Wall55.
Wall55 este o platforma românească inedită, dedicată artișilor, creatorilor de conținut original și iubitorilor de artă. Platforma e gândită ca și spațiu de promovare, expunere, comunicare între toți cei care fac sau consumă conținut artistic.
Wall55 oferă posibilitatea de a-ți publica lucrarile și de a le face cunoscute, fie că ești pasionat de muzică, arte vizuale, literatură, design sau orice altceva.
Lucrari pot fi postate pe wall55.ro (gratuit) ca acestea să fie expuse și promovate.
Spre deosebire de alte site-uri, prin afisarea lucrarilor pe http://www.wall55.ro NU renunți la drepturile de autor și nici nu autorizezi site-ul să le folosească după bunul plac.
De asemea wall55.ro poți găsi și interacționa cu alți artiși care au pasiuni asemănătoare cu ale tale și poți descoperi conținut nou.
Site-ul e foarte user friendly si are foarte multe sectiuni (foto, video, text, audio).
Dacă sunteți intersat de proiect, puteți să vă încărcați lucrarile oricând!
Pentru nelămuriri, întrebări, vă rugăm să nu ezitați să ne contactați.
Mulțumim!
Cu drag, Echipa Wall55.
Gabi draga, îti raspund aici la cuvintele-ti impresionante pentru care-ti multumesc din suflet… ma bucur ca ti-am descoperit blogu’, te voi (re)citi mereu cu-acelasi interes, emotie si afectiune…<3
* * *
voi fi cautat si-apreciat din totdeauna CALITATEA, nu cantitatea, asa cum am precizat la "about"… motiv pentru care-am schimbat adresa si numele blogului meu acum vreo 3 saptamâni, caci ma "saturasem" de "vânatorii de circulatie"(de "traffic"/"laicuri"!), care au ales optiunea-WP cu bifare automata a posturilor imediat dupa ce-s afisate, far' sa citeasca macar titlu' postului! Am avut dovada concreta dupa schimbare: de la 85 "laicuri"(sic!) bifate la ultimu'-mi post cu vechea adresa, numaru' "vânatorilor" a scazut enorm, deci QED… scriu ce-mi trece prin minte, inspirata de-o imagine, un film, o melodie, un vers, etc, iar daca "scrisatruilii" mele plac si-altora, bine, daca nu, sa fie sanatosi… 🙂 nu "fug" dupa vreo faima virtuala sau reala, ambele-s efemere, iar blogu'-i un loc de comunicare, de destindere, de amuzament… – "departe de multimea (reala!) dezlantuita"(Thomas Hardy's novel)…
calde urari de sanatate si gânduri amicale… curaj, optimism si seninatate, Gabi! numa' bine, azi si mereu… cu drag, Mélanie
Nu vreau sa sune pompos dar esti, pentru mine, revelatia acestei primaveri. Am rasfoit prin blogul tau atat cat mi-a permis timpul, sper sa-l citesc pe tot. Esti un paradox, nameti de tristete sub care se ghiceste un ghiocel de speranta. De speranta asta am nevoie si eu si voi trece des sa sap prin nameti, cu permisiunea ta. Multumesc ca mi-ai iesit in cale! Multumesc pentru toate copilariile risipe dar reinviate aici.
Am ajuns in odaia ta luminoasa, dintr-o intimplare, un like. Nu-mi gasesc cuvintele acum sa-ti spun ceea ce simt; sa-ti spun ca esti un Om frumos, nu e de-ajuns.
Bine ai venit în odăița mea. Dacă ți se face vreodată foame, sau sete, am într-un cufăr un borcan de dulceață din cireșe amare și un ulcior cu apă din Râpa Fântânii. Cufărul îl țin lângă fereastră.
Îmi plac scrierile tale….nu sunt lungi şi nu sunt uşoare. Eu sunt unul din oamenii care ascultă muzică….respir mai uşor aşa. Neştiind ce să-ţi doresc, îţi doresc să respiri uşor în scris şi nu numai.
Citesc si recitesc toate gandurile si amintirile dumneavoastra dar cum orice as zice imi pare nesemnificativ si sarac prefer sa las lacrimile si oftarile sa vorbeasca pentru mine.O veste am vrut sa va dau pentru ca sunt fericita ca IN SFARSIT CARTEA DARIEI ocupa locu-i rezervat in biblioteca mea:)Vara aceasta am fost acasa 10 zile si atat a cautat-o fratele meu pana a dat de ea si mi-a daruit-o.Am citit-o pe nerasuflate parandu-mi ca am terminat-o prea curand,secunde mi-au parut si nu voiam sa dau ultima pagina…mi-a ramas un sentiment prea trist de :INCOMPLET stiind ca nu voi vedea la sfarsit un VA URMA:((Cu drag va trimit o stransa imbratisare:****
este cel mai frumos mesaj primit vreodată. Un om venit de departe care primește în dar cartea fiicei mele, un om care neștiindu-ne, plânge alături de noi, care-mi citește gândurile și amintirile.
De aici, din colțul prea puțin luminat al camerei triste, răspund îmbrățișării, cu mare drag.
Mama Dariei
Sper doar ca in acel coltisor al camerei triste sa simtiti tot sprijinul pe care vi-l oferim,virtual din pacate,multi dintre noi,cei care am citit intamplator o povestioara si apoi ne-am dat seama ca e mult mai mult,e un suflet de om expus in randuri,si nu ne-am mai putut dezlipi ochii de pe blog…si sa va ajute in vreun fel sau macar sa simtiti ca nu sunteti singura,asa cum ati fost atata timp,neajutata si ranita de neoameni.O noapte binecuvantata va doresc
Cum să nu mă ajute? E ca un pahar cu apă oferit însetatului. Abia târziu am înțeles de ce-mi spunea Daria:
Scrie pe un perete, povestește…
Uneori, când scriu, nici nu văd literele de lacrimi, doar simt cum sufletul răsuflă ușurat. Măcar pentru o vreme!
Au fost momente în viața mea, când mă ascundeam să nu mă vadă Daria, și țipam:
Să ne ajute cineva! Să vină cineva până la noi, domnul cancer s-a înșirat peste tot, ne e din ce în ce mai frică de el.
Vezi, n-am știu unde să mă ascund și să țip, poate nu ne-ar fi înfrânt.
Îți zic, bună dimineața, o sâmbătă frumoasă să ai!
Va citesc si recitesc de fiecare data cu drag, mare drag! Cu dor pentru cuvinte frumoase si calde, sincere.
Am colindat si eu sub Tampa cea frumoasa, pana mi-am gasit dragostea sus in munti!
Sarut- mainile stimabila doamna!
Va imbratisez!
Bună seara. Povestiți niște lucruri pe aici. Îmi aduceți aminte că viața curge nu doar la suprafață.
Că mă otrăvesc zi de zi cu fleacuri. Ca mai toată lumea, cu această otravă lentă a fleacurilor, care pe unii îi face tâmpiți și nemernici, iar pe alții doar tâmpiți.
Bună ziua! Numele meu este Laura. În urmă cu mai mulți ani am vorbit pe Facebook, pentru o perioadă. Ați fost mereu drăguță și caldă cu mine. Atunci vă descoperisem blogul. Așa am ajuns să o cunosc pe Daria și mai apoi să-i citesc cartea. Iertați-mă pentru că vă scriu aici, însă nu mai am un cont de Facebook, în prezent.
Acum vin cu o mare rugăminte la dumneavoastră. Dacă doriți să mă ajutați cu un Share, aș rămâne extrem de recunoscătoare. Am lansat o campanie de strângere de fonduri iar singură îmi este foarte dificil să o duc la capăt, fără suport https://gogetfunding.com/help-me-smile-again-7/
Puteți citi povestea mea. De asemenea, dacă doriți să mă întrebați ceva, scrieti-mi folosind această adresă de e-mail: laura.tincu91@gmail.com Mulțumesc!
Azi am citit, te am citit… te am descoperit si am inteles… cat am putut intelege… sunt coplesita … frumusete, tristete, culoare, putere, viata… toate la un loc …
multumesc! sunt doar ganduri! si eu intru si te citesc!
…
Buna ziua!am vazut blogul dumneavoastra, am citit, ne-a placut si ne-am gandit ca poate sunteti interesat si de portalul nostru – Wall55.
Wall55 este o platforma românească inedită, dedicată artișilor, creatorilor de conținut original și iubitorilor de artă. Platforma e gândită ca și spațiu de promovare, expunere, comunicare între toți cei care fac sau consumă conținut artistic.
Wall55 oferă posibilitatea de a-ți publica lucrarile și de a le face cunoscute, fie că ești pasionat de muzică, arte vizuale, literatură, design sau orice altceva.
Lucrari pot fi postate pe wall55.ro (gratuit) ca acestea să fie expuse și promovate.
Spre deosebire de alte site-uri, prin afisarea lucrarilor pe http://www.wall55.ro NU renunți la drepturile de autor și nici nu autorizezi site-ul să le folosească după bunul plac.
De asemea wall55.ro poți găsi și interacționa cu alți artiși care au pasiuni asemănătoare cu ale tale și poți descoperi conținut nou.
Site-ul e foarte user friendly si are foarte multe sectiuni (foto, video, text, audio).
Dacă sunteți intersat de proiect, puteți să vă încărcați lucrarile oricând!
Pentru nelămuriri, întrebări, vă rugăm să nu ezitați să ne contactați.
Mulțumim!
Cu drag, Echipa Wall55.
Gabi draga, îti raspund aici la cuvintele-ti impresionante pentru care-ti multumesc din suflet… ma bucur ca ti-am descoperit blogu’, te voi (re)citi mereu cu-acelasi interes, emotie si afectiune…<3
* * *
voi fi cautat si-apreciat din totdeauna CALITATEA, nu cantitatea, asa cum am precizat la "about"… motiv pentru care-am schimbat adresa si numele blogului meu acum vreo 3 saptamâni, caci ma "saturasem" de "vânatorii de circulatie"(de "traffic"/"laicuri"!), care au ales optiunea-WP cu bifare automata a posturilor imediat dupa ce-s afisate, far' sa citeasca macar titlu' postului! Am avut dovada concreta dupa schimbare: de la 85 "laicuri"(sic!) bifate la ultimu'-mi post cu vechea adresa, numaru' "vânatorilor" a scazut enorm, deci QED… scriu ce-mi trece prin minte, inspirata de-o imagine, un film, o melodie, un vers, etc, iar daca "scrisatruilii" mele plac si-altora, bine, daca nu, sa fie sanatosi… 🙂 nu "fug" dupa vreo faima virtuala sau reala, ambele-s efemere, iar blogu'-i un loc de comunicare, de destindere, de amuzament… – "departe de multimea (reala!) dezlantuita"(Thomas Hardy's novel)…
calde urari de sanatate si gânduri amicale… curaj, optimism si seninatate, Gabi! numa' bine, azi si mereu… cu drag, Mélanie
Nu vreau sa sune pompos dar esti, pentru mine, revelatia acestei primaveri. Am rasfoit prin blogul tau atat cat mi-a permis timpul, sper sa-l citesc pe tot. Esti un paradox, nameti de tristete sub care se ghiceste un ghiocel de speranta. De speranta asta am nevoie si eu si voi trece des sa sap prin nameti, cu permisiunea ta. Multumesc ca mi-ai iesit in cale! Multumesc pentru toate copilariile risipe dar reinviate aici.
Eu îți mulțumesc, bine ai venit în odaia mea cu amintiri, cu zâmbete, cu suspine, cu lacrimi.
Am ajuns in odaia ta luminoasa, dintr-o intimplare, un like. Nu-mi gasesc cuvintele acum sa-ti spun ceea ce simt; sa-ti spun ca esti un Om frumos, nu e de-ajuns.
Bine ai venit în odăița mea. Dacă ți se face vreodată foame, sau sete, am într-un cufăr un borcan de dulceață din cireșe amare și un ulcior cu apă din Râpa Fântânii. Cufărul îl țin lângă fereastră.
Îmi plac scrierile tale….nu sunt lungi şi nu sunt uşoare. Eu sunt unul din oamenii care ascultă muzică….respir mai uşor aşa. Neştiind ce să-ţi doresc, îţi doresc să respiri uşor în scris şi nu numai.
mulțumesc, și eu ascult muzică, și știi ce cred? cuvintele sunt o continuare a muzicii.Să respirăm ușor, ca bătăile de aripi ale fluturilor.
Bine te-am gasit! De azi incolo, blogul tau se afla in blogroll-ul meu! 🙂
La recitire!
Bine ai venit în lumea mea!
🙂
Cu siguranţă, când treci printre trecători, chiar fără felinare aprinse, ei te văd. Feliciări.
Imi place casa asta, e ca o lumina in noapte! Jurnalul Dariei m-a atins, as vrea si eu cartea.
imi lasati o adresa si o voi trimite, cu drag!
Bine ati venit in casuta mea!
O adresa de e-mail ar fi binevenita ca sa vorbim despre asta in privat.
hornoiu_gabriela@yahoo.com
Astept, am preg[tit cartea Dariei!
Citesc si recitesc toate gandurile si amintirile dumneavoastra dar cum orice as zice imi pare nesemnificativ si sarac prefer sa las lacrimile si oftarile sa vorbeasca pentru mine.O veste am vrut sa va dau pentru ca sunt fericita ca IN SFARSIT CARTEA DARIEI ocupa locu-i rezervat in biblioteca mea:)Vara aceasta am fost acasa 10 zile si atat a cautat-o fratele meu pana a dat de ea si mi-a daruit-o.Am citit-o pe nerasuflate parandu-mi ca am terminat-o prea curand,secunde mi-au parut si nu voiam sa dau ultima pagina…mi-a ramas un sentiment prea trist de :INCOMPLET stiind ca nu voi vedea la sfarsit un VA URMA:((Cu drag va trimit o stransa imbratisare:****
este cel mai frumos mesaj primit vreodată. Un om venit de departe care primește în dar cartea fiicei mele, un om care neștiindu-ne, plânge alături de noi, care-mi citește gândurile și amintirile.
De aici, din colțul prea puțin luminat al camerei triste, răspund îmbrățișării, cu mare drag.
Mama Dariei
Sper doar ca in acel coltisor al camerei triste sa simtiti tot sprijinul pe care vi-l oferim,virtual din pacate,multi dintre noi,cei care am citit intamplator o povestioara si apoi ne-am dat seama ca e mult mai mult,e un suflet de om expus in randuri,si nu ne-am mai putut dezlipi ochii de pe blog…si sa va ajute in vreun fel sau macar sa simtiti ca nu sunteti singura,asa cum ati fost atata timp,neajutata si ranita de neoameni.O noapte binecuvantata va doresc
Cum să nu mă ajute? E ca un pahar cu apă oferit însetatului. Abia târziu am înțeles de ce-mi spunea Daria:
Scrie pe un perete, povestește…
Uneori, când scriu, nici nu văd literele de lacrimi, doar simt cum sufletul răsuflă ușurat. Măcar pentru o vreme!
Au fost momente în viața mea, când mă ascundeam să nu mă vadă Daria, și țipam:
Să ne ajute cineva! Să vină cineva până la noi, domnul cancer s-a înșirat peste tot, ne e din ce în ce mai frică de el.
Vezi, n-am știu unde să mă ascund și să țip, poate nu ne-ar fi înfrânt.
Îți zic, bună dimineața, o sâmbătă frumoasă să ai!
Va citesc si recitesc de fiecare data cu drag, mare drag! Cu dor pentru cuvinte frumoase si calde, sincere.
Am colindat si eu sub Tampa cea frumoasa, pana mi-am gasit dragostea sus in munti!
Sarut- mainile stimabila doamna!
Va imbratisez!
Bună seara. Povestiți niște lucruri pe aici. Îmi aduceți aminte că viața curge nu doar la suprafață.
Că mă otrăvesc zi de zi cu fleacuri. Ca mai toată lumea, cu această otravă lentă a fleacurilor, care pe unii îi face tâmpiți și nemernici, iar pe alții doar tâmpiți.
Bună dimineața, vedeți dumneavoastră, cam asta aș vrea eu să înțeleagă oamenii, că viața asta nu curge doar la suprafață.
Sarut mina, … sarut miinile, sarut sufletul, sarut cuvintele, nu cred ca ajuta dar sper …
orice ajută, o vorbă, un semn, o clipire de gene. Când ajungi la marginea lumii, când de prăpastie te desparte doar un pas, orice semn ajută.
Bună ziua! Numele meu este Laura. În urmă cu mai mulți ani am vorbit pe Facebook, pentru o perioadă. Ați fost mereu drăguță și caldă cu mine. Atunci vă descoperisem blogul. Așa am ajuns să o cunosc pe Daria și mai apoi să-i citesc cartea. Iertați-mă pentru că vă scriu aici, însă nu mai am un cont de Facebook, în prezent.
Acum vin cu o mare rugăminte la dumneavoastră. Dacă doriți să mă ajutați cu un Share, aș rămâne extrem de recunoscătoare. Am lansat o campanie de strângere de fonduri iar singură îmi este foarte dificil să o duc la capăt, fără suport https://gogetfunding.com/help-me-smile-again-7/
Puteți citi povestea mea. De asemenea, dacă doriți să mă întrebați ceva, scrieti-mi folosind această adresă de e-mail: laura.tincu91@gmail.com Mulțumesc!